Sărbătoare legală
Ziua Națională a României
În 2026, Ziua Națională a României este marți, 1 decembrie – zi liberă legală.
Următoarele șase date
Baza legală
- Act normativ
- Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, art. 134 (în prezent art. 139)
- Publicare
- Monitorul Oficial nr. 72 din 5 februarie 2003
- În vigoare din
- 1 martie 2003
- În calendar
- de la 1 martie 2003
Ziua era liberă și înainte de 2003, în baza legislației anterioare; arhiva documentează regulile de la intrarea în vigoare a Codului muncii (1 martie 2003).
Ce se sărbătorește
Ziua Națională a României amintește de 1 decembrie 1918, când Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a adoptat rezoluția de unire a Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România. Hotărârea a încheiat un an în care se uniseră deja cu România Basarabia (în martie 1918) și Bucovina (în noiembrie 1918). Rezultatul este cunoscut drept Marea Unire.
Data de 1 decembrie a fost proclamată Ziua Națională a României în 1990. De atunci, ea este marcată în fiecare an prin ceremonii oficiale, inclusiv parada militară de la București, și prin manifestări la Alba Iulia. În 2018, România a sărbătorit Centenarul Marii Uniri.
Data și modul de calcul
Sărbătoare cu dată fixă: 1 decembrie. Codul muncii o menționează sub denumirea „Ziua Națională a României” și acordă o singură zi liberă.
Când a devenit zi liberă legală
Ziua Națională face parte din lista sărbătorilor nelucrătoare a Codului muncii încă din forma lui inițială: Legea nr. 53/2003, publicată în Monitorul Oficial nr. 72 din 5 februarie 2003, în vigoare de la 1 martie 2003, art. 134 (actualul art. 139). Primul 1 Decembrie aplicat după noul Cod a fost cel din 2003.
Codul nu a inventat însă această zi liberă: 1 Decembrie era deja nelucrătoare înainte de 2003, în baza unei legislații anterioare, care nu intră în perioada documentată aici.
Cui se aplică și excepții
Regulile Codului muncii sunt cele obișnuite pentru orice sărbătoare legală. Angajatorul este cel care acordă liberul (art. 139 alin. 2). Locurile de muncă cu activitate care nu poate fi întreruptă sunt exceptate (art. 141), iar pentru unitățile sanitare și de alimentație publică programul se fixează prin hotărâre a Guvernului (art. 140).
Pentru munca prestată pe 1 decembrie, salariatul primește timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile; dacă acest lucru nu e posibil din motive justificate, i se plătește un spor de cel puțin 100% din salariul de bază (art. 142). Ca toate sărbătorile legale, ziua nu se scade din concediul de odihnă (art. 145 alin. 3). Dacă 1 decembrie pică în weekend, legea nu acordă o zi înlocuitoare.
Textul are scop informativ și nu constituie consultanță juridică; contractul colectiv aplicabil, munca în ture și statutele speciale pot stabili reguli proprii.
Bine de știut
- Două sărbători lipite. Din 2012, ziua de 30 noiembrie (Sfântul Andrei) este și ea liberă, așa că 30 noiembrie și 1 decembrie formează mereu o pereche de zile libere consecutive; când perechea cade în timpul săptămânii, lângă weekend, rezultă un weekend prelungit.
- Diferența față de 24 ianuarie. Ziua Unirii Principatelor (1859) și Ziua Națională (1918) marchează două etape distincte ale formării statului român; ambele sunt sărbători legale.
- Puntea poate apărea în sectorul bugetar. Când 30 noiembrie cade marți sau 1 decembrie cade joi, ziua rămasă între sărbători și weekend poate fi declarată liberă pentru bugetari prin hotărârea Guvernului adoptată până la 15 ianuarie (art. 139 alin. 4), cu recuperare.
Surse
- Codul muncii, art. 139 – Portal Legislativ
- Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, forma inițială (art. 134)
Verificare editorială: 17 noiembrie 2026.
Calendarul anului 2026 · Planifică o minivacanță · Semnalează o eroare